La grătar
Mirosul micilor la grătar se răspândea cu repeziciune în împrejurimi. Casa dărăpănată din chirpici nu avea așa arome, dar micuții desculți își doreau să devină stăpâni de grătare. Seara visau că aduc platouri cu bunătăți rumenite și suculente acasă și mestecau mecanic prin somn. Tobar, cel mai mare dintre frați improviză un grătar pe care- l încercuiră cu trupurile firave. Aprinseră focul și unseră grătarul cu o bucată de slănină. Mirosul se legăna. Pe feliile de pâine întinseră muștar. Era ca la vecini.
În apele mele
Azi, ca de ceva timp, nu-s în apele mele. Trăiesc într-un film horror. Zilele și nopțile și-au schimbat culoarea și rostul. Peste tot aud cuvântul TREBUIE care a devenit vedetă. Mă iau după cuvânt și nu văd finalizări, dar TREBUIE rezistă, e nemuritor. Stau pe marginea timpului și contemplu. Prăpastia dintre dorință și fapt se cască amenințătoare. Azi nu-s în apele mele și vreau să pun piedică timpului cu un gând bun, dar mă ajung nimicurile-mi. Adevăratele colecții de refugiu. Vreau un restart.
Nota 10 pe IMDB
Tică venea des în cimitir să ia buruienile de pe mormintele rudelor. De ceva timp găsea urme adânci în țărna răscolită de degetele lui diforme și bolnave. Pândi într-o seară, dar cucuvelele îl certară și-l împinseră cu spaima spre gardul dinspre uliță ca să-l sară ca-n tinerețe. Pe lângă gardul știrb, umbrele se răsuceau. Dimineața luă clopotarul în cimitir. Mitică, aici ori se ascunde un vagabond, ori un strigoi. Urmele proaspete se opriră lângă un tufiș. Înăuntru era damigeana. Urmele îi încorsetară.
Nota 10 pe IMDB 2
Ușa scârțâi prelung și Mara se ridică din pat gemând de durere. Îngerul de lumină pluti lângă ea. De ce mă chemi cu dureri ascuțite în fiecare noapte? Nu știi că nu iau decizii de unul singur? Bătrâna gândi că visează. Se ciupi de obrajii scorțoși, lipsiți de prospețime și oftă. Vreau să plec. Nu mai pot îndura. Îngerul se tulbură, apoi se risipi. Mara simți o arsură în piept. Mâinile i se catifelară, ochii se limpeziră, glasul se descătușă și părul întineri. Zâmbi privindu- și umbra cu aripi pe tavan.
Nota 10 pe IMDB 3
De la naștere părinții au știut că au un pui altfel. Deosebit. Zâmbea mereu și zâmbetul se lipea de sufletul celor din jur, cu sinceritate. Îmbrățișa pe toți cu căldură și inocență. Vă iubesc, mami și tati. Și ei îl duceau de mână în copilărie, apoi în adolescență și maturitate. Azi, i-am văzut împreună în sala de așteptare, la stomatolog. Se țineau de mâini, evitând privirile curioase ale celorlalți. Bine ați venit, le ură asistenta. Sper că nu se teme băiatul. Nu mă tem. Zâmbește. Sunt cu tati și cu mami.